Notițele psihologului

8 întrebări pe care un psiholog le-a auzit cel puțin o dată

      Cu toate că în ultimii ani psihologia și dezvoltarea personală au trezit interesul unui număr din ce în ce mai mare de oameni, rolul psihologului și activitățile pe care acesta le face tind să fie mai curând vagi și misterioase. În umbra acestui mister, psihologul este imaginat ca fiind un om ce capătă puteri aproape supranaturale: citește gânduri, te determină să-ți schimbi comportamentul doar uitându-se la tine și fără să-ți pună nici o întrebare, deja te cunoaște mai bine decât o faci tu. Dar câte dintre aceste lucruri or fi adevărate?

  1. Ești psiholog deci…citești gânduri?

Ar fi bine și ar fi ușor să fie așa dar din păcate facultatea de psihologie nu are un astfel de curs. Gândurile tale sunt intime, personale și nu există nici o „metodă științifică” prin care cineva ar putea să știe cu exactitate ce gândești doar uitându-se la tine. Așadar te poți relaxa, atâta timp cât nu le verbalizezi, gândurile tale sunt în siguranță în prezența oricui.

  1. Ce știi să faci?

Asta se întreabă fiecare student care termină facultatea de psihologie. Practic, psihologii pot lucra în patru mari domenii: în educație – unde ar trebui să ajute tinerii să se orienteze în carieră; în clinică și psihoterapie – unde lucrează cu persoane cu probleme de sănătate mintală dar și cu oameni obișnuiți care trec prin momente dificile sau care vor pur și simplu să se cunoască mai bine; în resurse umane – unde se pot ocupa de procesele de recrutare, selecție și evaluare a personalului unei companii; în securitate națională – este un domeniu destul de nou în România și se află undeva la interacțiunea dintre psihologia organizațională și cea clinică. În funcție de domeniul în care profesează, fiecare psiholog are anumite responsabilități pe care știe să le îndeplinească. Principalul rol al psihologului, din punctul meu de vedere, indiferent de scopul cu care face acest lucru, este să cunoască și să înțeleagă personalitatea oamenilor cu care intră în contact.

  1. Să înțeleg că dacă te uiți la mine îmi poți face deja un profil psihologic?

Un profil psihologic implică mai multe aspecte care vizează viața emoțională, socială și cognitivă a unei persoane. Prin ceea ce se numește limbaj non-verbal, trădăm anumite intenții sau emoții pe care le avem la un moment dat, însă limbajul non-verbal este interpretabil în funcție de context. Nu te poți baza pe asta când vrei „să citești” un om, cu atât mai puțin când vrei să îi faci un profil psihologic. Informațiile primite sunt prea puține și prea vagi. În plus, o persoană este mai mult decât un profil psihologic sec compus dintr-o sumă de emoții și comportamente; o persoană este un amalgam de experiențe și trăiri care o sculptează într-un mod complet unic și particular. Având în vedere toate aceste lucruri, răspunsul la întrebarea de mai sus poate fi doar nu.

  1. Ce poți să-mi spui despre mine?

Dacă profil psihologic nu se poate așa, la prima vedere, ce altceva am putea spune? Din moment ce o persoană a pus întrebarea asta, cel mai probabil putem spune că ea este interesată de modul în care o văd cei din jur și, poate, dorește la rândul său să se cunoască mai bine. Problema care apare este aceea că, deși ca psiholog poți să-ți dai seama de anumite aspecte ale personalității unei persoane, nu este indicat întotdeauna să le spui pentru că dacă nu cunoști interlocutorul, nu știi cum ar putea reacționa. De exemplu, dacă o persoană este extrem de timidă și îi spui acest lucru, s-ar putea să se retragă și mai mult crezând că timiditatea este primul și singurul lucru pe care ceilalți îl observă, un defect care vorbește pentru el mai mult decât orice altceva. Ne putem imagina cum o astfel de „veste” îl va afecta pe fericitul proprietar. Așadar, dacă întrebi un psiholog ce poate să-ți spună despre tine, vei observa că se eschivează și nu îți spune prea multe.

  1. Dacă vin o dată la tine mă scapi de toate problemele?

Dacă ar fi așa, am trăi într-o lume boemă în care fericirea ar fi la fel de des întâlnită ca aglomerația în trafic dimineața. Ca în orice relație, și în relația cu psihologul e nevoie de timp și de interacțiune ca acesta să te cunoască, să capeți încredere în el și astfel relația terapeutică să devină una suficient de strânsă ca să poată să te ajute. De asemenea, câți oameni care se schimbă miraculos peste noapte (și rămân așa) ai văzut? Obiceiurile proaste mor greu, e nevoie de timp și exercițiu, de aceea o terapie eficientă este una care durează cel puțin 6 luni. Schimbările care apar încet și de la sine sunt cele mai sănătoase.

  1. Nu ți-e frică să lucrezi cu nebunii?

Când am făcut practică pentru prima dată într-un spital de psihiatrie, mă așteptam să văd scene desprinse din filmele de groază. Defapt, am descoperit acolo un mediu mult mai pașnic și mai liniștit decât în multe stații de metrou. Persoanele internate într-un astfel de loc trec prin momente foarte grele cărora nu pot să le facă față. Sunt persoane care au nevoie să vorbească și să fie ascultate, la fel ca oricare dintre noi de altfel. Boala psihică din păcate poate lovi pe oricine și ne-ar prinde bine să fim mai deschiși spre acești oameni. Cea mai mare parte a lor nu sunt agresivi, iar cei care sunt primesc îngrijire medicală de specialitate. Așadar, nu, psihologilor din spitale nu le este teamă de oamenii cu probleme de sănătate mintală pentru că miturile și prejudecățile legate de acești oameni sunt doar atât: mituri și prejudecăți.

  1. Nu ți-e teamă că o să înnebunești și tu?

Afecțiunile psihice nu sunt molipsitoare. E adevărat că avem o tendință naturală de a copia starea celor cu care interacționăm (zâmbetul este molipsitor, ai observat vreodată?), dar de aici și până la a dezvolta o afecțiune psihică e o cale foarte lungă. În plus, ca psiholog, înveți să te detașezi, să fii cât se poate de rațional, altfel nu reușești să îl ajuți pe cel din fața ta. Teama de a nu înnebuni este una normală la fel cum în rândul studenților la medicină e ceva obișnuit să vadă simptomele bolilor despre care citesc, la ei înșiși. Dar dacă un psiholog nu reușește să treacă peste această frică, cel mai probabil va alege să lucreze în alt mediu.

  1. Poți să manipulezi oamenii să facă ce vrei tu?

Aceasta este una dintre întrebările pe care le-am auzit cel mai des, probabil pentru că ar fi o dovadă de putere să știi să faci așa ceva. Și dacă ai întâlni un astfel de om, n-ar fi rău să-l faci să-ți vândă și ție niște trucuri. Bineînțeles că există câteva metode și strategii prin care poți să schimbi starea de spirit sau atitudinea unei persoane. Acest tip de strategii sunt folosite, în general, de cei care lucrează în marketing sau în vânzări. Cu toate acestea, un psiholog serios nu va folosi niciodată ceea ce știe pentru a face rău cuiva, pentru a manipula sau pentru a obține beneficii personale. Va respecta mereu dorința persoanei care îi intră în cabinet.  Oricum ar fi, nu există lucruri de care să nu-ți dai seama, pe care cineva ar putea să le facă pentru a convinge pe absolut oricine să facă absolut orice.

      Chiar dacă sunt lipsiți de puteri supranaturale, psihologii care fac cu pasiune meseria pe care au ales-o vor avea mereu o influență importantă în viața celor care sunt dispuși să se lase cunoscuți.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *